desc uppdate

Cerințe pentru cetățenii UE care doresc să voteze la alegerile municipale din România

Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor legale. Aceștia votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință.

Cetățenii UE cu domiciliul sau reședința în România se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări și vor fi înscriși în listele electorale complementare, care au caracter permanent.

Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de către primar, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele date: numele şi prenumele alegătorului, data şi locul naşterii, statul-membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei electorale.

Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale complementare. În acest scop, primarii aduc la cunoştinţa publică locul şi intervalul orar când acestea pot fi verificate.

Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare până cel mai târziu cu 23 de zile înaintea zilei votării.

Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

În cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum şi în caz de deces, cetăţenii Uniunii Europene sunt radiaţi de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetăţenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.

Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc. Cererea trebuie depusă până cel mai târziu cu 23 de zile înainte de ziua alegerilor.

Prin document care atestă adresa se înţelege unul dintre următoarele acte:

• acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele;
• declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
• declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
• documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.

Cetățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.

În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele care atestă adresa din România

Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local, consilier județean și președinte al consiliului județean.

Cetăţenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români.

În cazul în care listele de candidaţi cuprind cetăţeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele menţiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul şi data naşterii, adresa la care locuiesc în România, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică, iar în cazul alianţelor, şi alianţa politică sau electorală care i-a propus.

În cazul candidaturii unui cetăţean al Uniunii Europene, declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. Declaraţia de acceptare a candidaturii este însoţită de un document care atestă adresa din România sau de un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetăţenilor români, cetăţenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea şi o declaraţie pe propria răspundere, care cuprinde următoarele menţiuni:

• că nu sunt lipsiţi de dreptul de a candida în statul membru de origine, în urma unei hotărâri judecătoreşti penale sau civile definitive;
• că nu deţin funcţii în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcţiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.

Cerințe pentru cetățenii UE care doresc sa participle la alegerile europene

În conformitate cu Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare, orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România.

Nu pot vota pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre. Aceștia pot vota doar listele/candidații din statul respectiv.

Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.

Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România.

Cel mai târziu cu 5 zile înaintea zilei de referinţă, Autoritatea Electorală Permanentă transmite Biroului electoral pentru românii din străinătate tabelul cuprinzând cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi tabelul cuprinzând alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale pe care le transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

• Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința;
• Puteți vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare;
• Dacă în ziua votului vă aflați în străinătate, puteți vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare;
• Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale;
• Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Puteți vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv:

• cartea de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• paşaportul de serviciu;
• paşaportul de serviciu electronic;
• paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic;
• paşaportul simplu temporar;
• carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Alegeri 2024

Din perspectiva alegerilor care vor avea loc in anul 2024, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a adus la cunoștința opiniei publice următoarele informații:

Cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 martie 2024: 18.965.288;

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reședința în țară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS;

Alegători cu domiciliul sau reședință în țară, valabil la data de 31 martie 2024, pe categorii de vârstă și în funcție de mediu (urban/rural) :

• Număr total alegători: 18.020.261;
• bărbați: 8.692.814
• femei: 9.327.447
• alegători în mediul urban: 10.211.520
• alegători în mediul rural: 7.808.741.

Alegători cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 31 martie 2024, aferent fiecărei localități - https://www.roaep.ro;

• Total: 18.020.261

• Alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport CRDS, structurat pe țări - https://www.roaep.ro
  • Total: 945.027.

Acte necesare pentru vânzarea unui proprietăți

Pentru vânzarea-cumpărarea unei proprietăți este nevoie ca vânzătorul, conform normelor în vigoare să pună la dispoziție următoarele acte:

• actul de identitate;
• actul de proprietate asupra imobilului – acesta poate fi: act de donație, de moștenire sau de vânzare-cumpărare;
• certificat de atestare fiscală – se obține de la Administrația Fiscală unde se plătește impozitul anual pentru apartament și are scopul de a demonstra că proprietarul nu are datorii;
• documentație cadastrală (cadastru și intabulare) – se realizează de o persoană autorizată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și cuprinde măsurătorile și datele tehnice ale apartamentului;
• extras de carte funciară (atestă situația juridică a apartamentului) – se obține de biroul notarial de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), la cererea vânzătorului apartamentului care va prezenta în acest sens următoarele acte: buletin, cerere tip, copie a încheierii de intabulare;
• certificat de performanță energetică – se eliberează de un auditor energetic pentru clădiri, atestat de Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
• adeverință eliberată de la asociația de proprietari – care demonstează lipsa datoriilor la întreținere și a utilităților comune;
• ultimele facturi ale utilităților – arată că vânzătorul este cu plata la zi a utilităților;

Un contract de vânzare-cumpărare pentru un apartament sau pentru o casă se poate încheia în regim normal în 3-4 zile sau în 2 zile în regim de urgență. Acesta poate fi încheiat la orice notar public din România.

În procesul de vânzare-cumpărare, notarul public are rolul important să verifice raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice. De asemenea, el trebuie să ceară părţilor, ori de câte ori este cazul, documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi documentaţia necesară. Părţile implicate în procesul de vânzare-cumpărare sunt libere să aleagă notarul care va autentifica şi, eventual, redacta contractul de vânzare-cumpărare.

Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare se vor comunica de îndată, la locul unde se ţine această evidenţă, de notarul public, care va face şi demersurile necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate. În vederea îndeplinirii obligaţiilor, notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate mobiliară şi imobiliară.

Procesul de vânzare-cumpărare al unei locuințe poate fi foarte complex, putând întâmpina mai multe dificultăți operaționale, administrative, juridice și financiare, atât la începutul procesului, cât și după semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Pentru evitarea unei situații neplăcute, puteți apela la serviciile unei agenții imobiliare și de a vă bucura de mai multe avantaje:

• ajutorul unui profesionist
• evaluarea imobilului
• publicitate și promovare
• finalizarea procesului de vânzare

Taxe și obligații cumpărator

Cumpărătorul are ca obligație să plătească prețul apartamentului și să-l primească, acesta fiind răspunzător de costurile de vânzare.

Taxe notariale

Taxele notariale de vânzare-cumpărare variază în funcție de modalitatea de plată a apartamentului (fără credit, cu ajutorul creditului ipotecar sau a creditului Prima Casă) cât și de valoarea acestuia.

Taxa de intabulare

Alături de onorariul notarului, cumpărătorul va plăti și taxa de intabulare (percepută de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – ANCPI) și are un procent de 0.15% din prețul apartamentului. Notarul public efectuează intabularea în numele noului proprietar după încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Dacă în procesul de vânzare-cumpărare al unui apartament are loc prin intermediul unei agenții imobiliare, atunci vor plăti comision atât vânzătorul, cât și cumpărătorul. De regulă, comisionul unei agenții imobiliare variază între 1% și 3% din valoarea apartamentului cumpărat, acesta fiind plătit de către cumpărător.

Ce taxe se plătesc la vânzarea unui apartament

Pentru eliberarea actelor necesare vânzării imobilului, vânzătorul va plăti o taxă la care se mai adaugă impozitul la stat (pentru tranzacția de vânzare).

În cazul în care vânzătorul a apelat la o agenție imobiliară pentru a-l ajuta cu vânzarea apartamentului, el va plăti comisionul perceput ce poate fi între de 1-3% din prețul apartamentului pus în vânzare. Acest comision se poate aplica în anumite cazuri și cumpărătorului.

Ce tipuri de taxe trebuie plătite pentru deținerea proprietății

Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire

• impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;
• impozitul pe teren și taxa pe teren.

Cetățenii statului UE, SEE sau Confederației Elvețiene care doresc să rămână mai mult de trei luni în România trebuie să își înregistreze rezidența la unitatea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiesc.

Cetățenii UE / SEE / Confederația Elvețiană și membrii familiei lor pot lucra în mod independent / independent pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români (pe baza unui contract de muncă, contract de cesiune, notificare etc.).

Pentru a obține un certificat de înregistrare / card de ședere trebuie să prezinte unităților teritoriale ale IGI din județul în care locuiesc, o serie de documente, în funcție de scopul șederii în România.

Certificatul de înregistrare este emis în aceeași zi și este valabil pentru o perioadă de până la cinci ani, dar nu mai mică de un an. Cardul de ședere se eliberează în termen de 90 de zile de la data depunerii. Cardul de ședere este valabil până la 5 ani de la data eliberării, dar nu mai mult de perioada de rezidență a cetățeanului UE / SEE / Confederației Elvețiene al cărui membru de familie este solicitantul. În cazul cererilor ulterioare, dacă sunt îndeplinite prevederile OUG 102/2005 modificate și completate, cardul de ședere se eliberează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii cererii.

Documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă rezidența în România sunt:

1. certificat de înregistrare (pentru cetățenii UE / SEE / Confederația Elvețiană),
2. card de ședere (pentru membrii de familie ai cetățenilor UE / SEE / Confederației Elvețiene),
3. card de ședere permanentă (atât pentru cetățenii UE / SEE / Confederația Elvețiană, cât și pentru membrii familiei lor).

Cetățenii UE / SEE / sau membri ai familiei sale care au o ședere continuă și legală în România pentru o perioadă de peste 5 ani, pot solicita rezidența permanentă.

Cetățenii statului UE, SEE sau Confederației Elvețiene care doresc să rămână mai mult de trei luni în România trebuie să își înregistreze rezidența la unitatea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiesc.

Cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană și membrii familiei lor pot lucra ca angajați sau în mod independent pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români (pe baza unui contract de muncă, contract de cesiune, notificare etc.).

Pentru a obține un certificat de înregistrare/card de ședere trebuie să prezinte unităților teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiesc, o serie de documente, în funcție de scopul șederii în România.

Termenul relevant în care cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora sunt obligați să solicite înregistrarea șederii este de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României.

În vederea luării în evidenţă şi eliberării documentelor care atesta rezidenta, cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora, se vor prezenta la sediul formaţiunilor competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziția cetăţenilor Uniunii Europene precum și membrilor de familie ai acestora, o aplicație online prin care se pot transmite documentele necesare înregistrării șederii pe teritoriul României în vederea obținrii unei programări pentru prezentarea la sediul formaţiunii competente teritorial.

Aplicația poate fi accesată pe pagina Portal I.G.I.

Documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă rezidența în România sunt:

• Certificat de înregistrare (pentru cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană);
• Card de ședere (pentru membrii de familie ai cetățenilor UE/SEE/Confederației Elvețiene);
• Card de ședere permanentă (atât pentru cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană, cât și pentru membrii familiei lor).

Dovada mijloacelor de întreținere se face prin prezentarea următoarelor documente:

• talon de pensie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data intrării pe teritoriul României;
• declaraţie privind impozitul pe venitul global pentru anul anterior intrării pe teritoriul României;
• extras de cont bancar ori alte documente echivalente care atestă obţinerea veniturilor necesare asigurării întreţinerii.

Relația de familie poate fi dovedită prin următoarele documente:

• documente doveditoare ale căsătoriei, respectiv ale legăturii de rudenie cu cetăţeanul Uniunii Europene, pentru membrii de familie;
• documente emise de autorităţile din statul membru de origine sau de provenienţă prin care se face dovada că persoana în cauză este membru de familie al cetăţeanului Uniunii Europene, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene sau se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia, pentru persoanele aflate în întreţinere;
• documentul prin care se atestă faptul că relaţia de parteneriat cu cetăţeanul Uniunii Europene a fost înregistrată în statul membru de origine sau de provenienţă, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relaţie de convieţuire de lungă durată cu cetăţeanul Uniunii Europene, în cazul parteneriatului neînregistrat;
• în cazul parteneriatului neînregistrat, cetăţeanul Uniunii Europene va da o declaraţie pe propria răspundere cu privire la existenţa parteneriatului la care va anexa documente sau alte dovezi care să ateste relaţia de convieţuire. În declaraţia pe propria răspundere vor fi făcute menţiuni cu privire la faptul că partenerii locuiesc împreună şi că niciunul dintre aceştia nu este căsătorit.

Nu sunt solicitate documente pentru a demonstra că un membru al familiei este dependent economic.

Valabilitatea certificatului de înregistrare este de 5 ani.

Neîndeplinirea oricăreia dintre obligaţiile de a solicita eliberarea cerificatului de înregistrare/cărții de rezidență în termen de 3 luni de la data intrării în România, în constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25 lei la 50 lei.

Legislatia in vigoare la acest moment nu prevede obligația expresă ca cetățenii UE și membrii familiei lor să poarte asupra lor, la momentul efectuarii unui control, cerificatul de înregistrare/cartea de rezidență.

Legislatia in vigoare la acest moment nu prevede sanctiuni pentru faptul ca cetățenii UE și membrii lor de familiei nu au asupra lor, la momentul efectuarii unui control, cerificatul de înregistrare/cartea de rezidență.

Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul ministrului Afacerilor Interne este instituția competentă în ceea ce privește reglementarea regimului juridic al șederii pe teritoriul României, pentru cetățenii UE și membrii lor de familie.

Cetățenii UE/SEE/sau membri ai familiei lor care au ședere continuă și legală în România pentru o perioadă de peste 5 ani, pot solicita rezidența permanentă.

În vederea acordării rezidenței permanente, cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora, se vor prezenta la sediul formaţiunii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziția cetăţenilor Uniunii Europene precum și membrilor de familie ai acestora, o aplicație online prin care se pot transmite documentele necesare acordării rezidenței permanente pe teritoriul României și se poate obține o programare pentru prezentarea la sediul formaţiunii competente teritorial.

Aplicația poate fi accesată pe pagina: Portal I.G.I..

Documente necesare cetățenilor UE/SEE/Confederația Elvețiană pentru a începe procedura:

• cerere tip;
• cartea de identitate sau pașaportul (valabile) în original și copie;
• certificatul deînregistrare în original și copie;
• acte și documente care să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la legalitatea și continuitatea rezidenței.

Documente necesare membrilor de familie (din state nonUE/SEE/Confederaţia Elveţiană):

• cerere tip;
• paşaportul (valabil) în original și copie;
• cartea de rezidență în original și copie;
• acte și documente care să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la legalitatea și continuitatea rezidenței.

Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României

Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora care nu îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de rezidenţă, Inspectoratul General pentru Imigrări poate emite o decizie de părăsire a teritoriului României. Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află structura emitentă. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestaţia suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

Autorităţile române competente pot restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene sau a membrilor de familie ai acestora numai din raţiuni de ordine publică, securitate naţională ori sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice. Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, care au drept de rezidenţă permanentă se pot dispune, în condiţiile legii, măsuri specifice de restrângere a dreptului la liberă circulaţie numai dacă reprezintă un pericol iminent pentru ordinea publică sau securitatea naţională. Dispunerea oricărei măsuri de restrângere a dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României al cetăţenilor Uniunii Europene şi al membrilor familiilor lor trebuie luată numai cu respectarea principiului proporţionalităţii şi trebuie să aibă la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză. Acest comportament trebuie să reprezinte o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii. O astfel de măsură nu poate fi bazată exclusiv pe existenţa unei condamnări penale anterioare. Decizia de restrângere a dreptului la liberă circulaţie se comunică cetăţeanului Uniunii Europene sau membrului de familie al acestuia, în scris, de către autoritatea care a dispus o astfel de măsură, în condiţiile legii.

Persoanele indezirabile

Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsura se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice că persoana în cauză a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.

Decizia de părăsire a teritoriului României

Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află structura emitentă. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestaţia suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României

Decizia de restrângere a dreptului la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României, trebuie să conţină prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acţiunii şi termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României. Instanţa care judecă acţiunea introdusă împotriva unei decizii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie analizează legalitatea deciziei, respectarea principiului proporţionalităţii măsurii dispuse, precum şi faptele şi circumstanţele care justifică măsura dispusă.

Hotărârea Curții de Apel Bucureşti pentru persoanele indezirabile poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

Pe durata şederii în România, cetăţenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligaţi să declare, la formaţiunea competentă teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, orice modificare intervenită cu privire la adresa de reședință.

Procedura de anunțare a schimbării reședinței, se face la sediul formaţiunii teritoriale competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Procedura de anunțare a schimbării reședinței se poate face și prin mijloace electronice.

Referințe legale:

Ordonanța de Urgență nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

Hotărârea Guvernului nr. 1864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor.

Ce trebuie să faceți în cazul unui deces în străinătate

În situația în care un membru al familiei sau o rudă a dumneavoastră, a decedat în străinătate, este bine să cunoașteți următoarele:

• Decesul trebuie înregistrat la autorităţile locale din ţara respectivă;
• Decesul poate fi înregistrat şi la ambasada sau consulatul României din ţara în care vă aflaţi (nu este obligatoriu);

În cazul în care ambasada sau consulatul României sunt notificate despre deces de către autorităţile locale, acestea informează imediat Ministerul Afacerilor de Interne din România, care va anunţa familia asupra decesului cetăţeanului român.

Înregistrarea decesului la ambasada sau consulatul României permite eliberarea de către ambasadă sau consulat a unui certificat de deces românesc.

Eliberarea certificatului de deces românesc se poate face numai pe baza certificatului de deces eliberat iniţial de autorităţile locale din ţara respectivă şi pe baza altor documente prevăzute de legislaţia română. Dacă înregistrarea decesului nu s-a făcut la ambasadă sau consulat, atunci certificatul de deces românesc va fi eliberat în ţară, de autorităţile române, pe baza certificatului de deces străin şi a altor documente prevăzute de legislaţia română.

Transportul corpului neînsufleţit în România

Transportul se poate face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective şi în conformitate cu regulile internaţionale aplicabile.

Pentru transportul internaţional al corpurilor neînsufleţite este necesar paşaportul mortuar, acesta se eliberează de către ambasadele sau consulatele României (pentru transportul urnelor cu cenuşa cremată nu este necesar paşaport mortuar).

desc uppdate