În cazul completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii original sau în cazul prezentării actului de studii original deteriorat astfel încât nu mai poate produce efectele pentru care a fost emis, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului.

În cazul pierderii, distrugerii sau al furtului actului de studii original, cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu termen de păstrare de 100 ani la inspectoratul şcolar, iar copiile certificate \"conform cu originalul\" la unitatea de învăţământ:

a) declaraţia notarială/consulară, dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul original a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului de studii respectiv. Se va face în mod obligatoriu următoarea menţiune: \"actul de studii original nu a fost lăsat gaj/garanţie la o instituţie de stat sau particulară, din ţară sau din străinătate, şi nu a fost înstrăinat cu bunăştiinţă altei persoane fizice sau juridice\";

b) dovada publicării pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;

c) copie legalizată la notariat după certificatul de naştere/căsătorie;

d) două fotografii color, format 3 x 4 cm;

e) aprobarea scrisă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar pentru eliberarea duplicatului, în urma actelor depuse de către unitatea de învăţământ.

Pentru mai multe detalii va rugam consultati:

ORDIN Nr. 3844/2016 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar

Programul „Școala după școală” (ȘDȘ) este un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.

Programul SDS se poate desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu ( în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu), la școlii, în situația în care deține resursele materiale și umane necesare organizării acestui program.

În învăţământul primar, programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat (supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor, recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice, activităţi de încurajare a lecturii independente etc.), ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.

Fiecare şcoală, în funcţie de grupul ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate mai sus.

În învăţământul secundar, programul SDS cuprinde pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă (pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, participarea/ organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare, participarea la activităţi de cooperare europeană), pachetul de activităţi de sprijin (asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare, activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale, consiliere psihologică) și pachetul de pregătire pentru viaţă (organizarea de activităţi de dezvoltare personală, activităţi care vizează dezvoltarea atitudinii active şi implicarea elevului, stil de viaţă sănătos, educaţie pentru carieră etc.

Programul se poate organiza modular, pe unităţi de timp stabilite la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de grupul ţintă şi nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor transferabile.

Programul se derulează pe grupe de elevi (maximum 12 elevi), constituite după opţiunile şi nevoile identificate. Activităţile sunt proiectate, organizate şi susţinute de cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari, logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şi organizaţii partenere abilitate.

Ministerul Educaţiei desfășoară de peste 12 ani Programul naţional de protecţie socială \"Bani de liceu\", prin care acordă un sprijin financiar pentru elevii din licee şi şcoli de artă şi meserii.

Pentru elevii care doresc să obţină acest sprijin financiar am lansat portalul Bani de liceu, care, împreună cu forumul de discuţii dedicat acestui program naţional reprezintă un mijloc de informare eficient.

Beneficiari sunt elevii care se află în întreținerea familiilor al căror venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii dosarului, este de maximum 500 lei, precum și elevii care beneficiază de o măsură de protecție ori aflați sub tutelă sau curatelă în cazul respectării condiției de venit precizate mai sus.

Documentele se vor depune în copie, cu condiţia ca, la depunerea cererii, solicitantul să prezinte şi actele în original.

IMPORTANT!

Prin adoptarea Hotărârii de Guvern 712/2018 (disponibilă atașat), începând cu anul școlar 2018-2019, fiecare beneficiar va primi lunar, pe toata durata cursurilor, în situația respectării tuturor condițiilor legale prevăzute, suma de 250 lei/lunar.
Pe lângă indexarea aceste sume (de la 180 lei/lună), a fost majorată și valoarea plafonului maxim de acordare a bursei de la 150 lei la 500 lei/membru de familie, dată fiind necesitatea de a corela plafonul de acordare a sprijinului cu situația economică actuală.

Stimulentele educaţionale se acordă copiilor din familii defavorizate în condiţiile în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele criterii:

a) copilul este înscris într-o unitate de învăţământ preşcolar, conform LEN nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) venitul lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 248/2015 privind stimulare a participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate; HG Nr. 15/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea prevederilor Legii nr. 248/ 2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă.

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativa a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.

Examenul se desfașoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină EN fără taxă.

Media obținută la EN VIII este un criteriu decisiv pentru admiterea în învățământul liceal.

Coordonarea la nivel național a proiectării, organizării și desfășurării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educației prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE).

Elaborarea procedurilor specifice evaluării se realizează de către CNEE, în urma consultării direcțiilor de specialitate din minister.

Coordonarea la nivel județean/al municipiului București a organizării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de către inspectoratul școlar.

​

Bursa profesională“ este un program social național care se adresează tuturor elevilor care frecventează învăţământul profesional şi constă într-un sprijin financiar lunar.

De „Bursa profesională“ beneficiază şi copiii străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România sau ai străinilor, respectiv cetăţenilor Uniunii Europene/Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene cu drept de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, care frecventează învăţământul profesional.

Elevii din învăţământul profesional nu pot beneficia simultan de „Bursa profesională“ şi de sprijinul financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu“.

La nivelul Ministerului Educaţiei se constituie o comisie naţională de monitorizare a acordării „Bursei profesionale“.

1. Înscrierea în învățământul preuniversitar

1.1. Condiții de admitere

1.1.1. Pot fi înscriși în învățământul preuniversitar din România elevii din state terțe UE dacă unul dintre părinți, tutori sau susținători legali se încadrează în una din următoarele situații:

este repatriat;
are, prin căsătorie, domiciliul în România;
este posesorul unui permis de ședere în România;
desfășoară, în conformitate cu prevederile legale, activități pe teritoriul României;
se află la studii în învățământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România.

1.2. Dosarul de candidatură

1.2.1. Dosarul elevului se transmite la MEN – Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene (DGRIAE), de către ISJ/ISMB pe raza căruia își desfășoară activitatea unitatea de învățământ pentru care se optează și conține următoarele documente:

Copii ale documentelor de identitate ale elevului și ale părinților/tutorelui/susținătorului legal (certificat de naștere elev, pașaport elev, pașaport părinți, permis de ședere elev, permis de ședere părinți, dacă posedă);
Copie și traducere legalizată a certificatului de naștere al elevului;
Copie a hotărârii judecătorești privind încredințarea copilului minor, după caz;
Copii și traduceri legalizate ale situațiilor școlare;
Cerere de înscriere la studii, avizată de conducerea unității de învățământ la care se va face înscrierea.

1.3. Înscrierea la studii

1.3.1. Înscrierea se realizează prin aprobarea emisă de către MEN – DGRIAE, în baza actelor de studii din dosarul personal, fără examene de diferență.

1.3.2. Înscrierea elevilor din state terțe UE, în baza perioadelor de studii efectuate în străinătate, dovedite prin situații școlare, se poate realiza și pe parcursul anului școlar, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5115/2014

1.3.3. La solicitarea părinților/tutorelui, înscrierea elevului se poate realiza și într-o clasă inferioară nivelului de studii rezultat din acte.

1.4. Taxe de școlarizare

1.4.1. În învățământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de școlarizare în aceleași condiții ca și cetățenii români.

1.4.2. În învățământul liceal secundar superior, elevii din state terțe UE plătesc taxe de școlarizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011.

1.4.3. În învățământul preuniversitar de toate gradele pot fi școlarizați cetățeni străini care au obținut o formă de protecție în România, în aceleași condiții ca și cetățenii români. Clasa în care pot fi înscriși elevii din această categorie, care nu au acte de studii, va fi stabilită în urma evaluării realizate de către unitatea școlară nominalizată de ISJ/ISMB.

2. Susținerea examenului de bacalaureat de către cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia

2.1. Cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susține, la cerere, examenul național de bacalaureat, în funcție de profilul studiilor preuniversitare absolvite, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat Județeană/ a Municipiului București.

2.2. Susținerea examenului național de bacalaureat de către cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia, este condiționată de achitarea taxei de școlarizare, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

I. ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR:

Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar de stat din România pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă începând cu anul școlar 2017-2018

1. Formular inscriere inv preuniv 2018-2019​

2. Ofertă locuri învățământ preuniversitar 2018-2019

Atât formularul de înscriere, cât și ofertalocurilor în învățământul preuniversitar vor fi publicate și pe site-ul Inspectoratului Școlar

II. ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR:​

1. În anul universitar 2018 - 2019 instituțiile de învățământ superior de stat din România organizează concursul de admitere a românilor de pretutindeni, inclusiv a cetățenilor Republicii Moldova, la studii universitare de licență/masterat/doctorat, în baza autonomiei universitare, similar anului anterior, conform prevederilor din metodologia de școlarizare în învățământul superior;

2. Candidații vor putea opta pentru orice domeniu de studiu și orice instituție de învățământ superior de stat din România sau, în cazul candidaților din Republica Moldova, în cadrul extensiunilor deschise de universitățile românești la Chișinău, Cahul și Bălți;

3. Pentru siguranța încadrării in termenul de depunere stabilit de instituțiile de învățământ superior, recomandam transmiterea in exclusivitate a dosarelor de candidatura la universități, pentru a nu genera întârzieri de preluare/prelucrare a acestora, în cazul în care vor fi transmise pe alte canale;

4. Înscrierea în învățământul superior de stat și particular acreditat din România, pe locuri cu taxă în lei, se face în baza prevederilor ordinului MEN nr. 4294/29.06.2017;

5. Informații suplimentare privind admiterea în universitățile din România pot fi obținute accesând link-urile fiecărei instituții de învățământ superior în documentul informativ atasat acestei proceduri.

Titluri didactice și de cercetare

Angajarea pe un post didactic sau de cercetare în cadrul instituțiilor de învățământ superior se face pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor. Vezi si HG_457_2011(anexa 8).

Pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din învăţământul superior pot candida numai persoane care îndeplinesc standardele minime şi obligatorii pentru înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare din învăţământul superior, aprobate prin Ordinul nr. 6560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările și completările ulterioare.(anexa 9)

În instituţiile de învăţământ superior se regăsesc următoarele funcții didactice și de cercetare sunt:

- funcţiile didactice:

a) asistent universitar;

b) lector universitar/şef de lucrări;

c) conferenţiar universitar;

d) profesor universitar.

- funcţiile de cercetare:

a) asistent cercetare;

b) cercetător ştiinţific;

c) cercetător ştiinţific gradul III;

d) cercetător ştiinţific gradul II;

e) cercetător ştiinţific gradul I.

Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:

a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;

b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;

c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;

d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.

Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior este aprobat prin Ordinul comun(MENCS/MMFPSPV) nr. 6419/2858/2011 (anexa 10).

Instituțiile de învățământ superior cu posturile disponibile se regăsesc aici: www.jobs.edu.ro

Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi, care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea.

Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie ce desfăşoară activităţi de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii și corelării ofertei educaționale cu piața muncii.

Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate. O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare. Pentru mai multe informații puteți accesa și site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - www.aracis.ro.

Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice. Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică.

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată prin lege. De asemenea si răspunderea publică este reglementată pentru orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară.

Printr-o hotărâre de guvern anuală, sunt validate:

Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare per unie

- structura instituţiilor de învăţământ superior de stat si particular acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, cu:

• domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu,
• locaţiile geografice de desfăşurare
• numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare,
• formă de învăţământ şi limbă de predare,

numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi
Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate atât prin formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic, cât și prin cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. Toate acestea sunt realizate cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul autonomiei universitare;

b) principiul libertăţii academice;

c) principiul răspunderii publice;

d) principiul asigurării calităţii;

e) principiul echităţii;

f) principiul eficienţei manageriale şi financiare;

g) principiul transparenţei;

h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;

i) principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;

j) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;

k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;

l) principiul centrării educaţiei pe student.

Structura anului universitar (conform Legii nr. 1/2011 – art. 136)
Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor.
Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene.
Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar.
În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.
Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu.

În vederea stimulării prezenței la școală, în anul 2002 a fost lansat Programul Rechizite şcolare care se adresează elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi. La începutul fiecărui an școlar se distribuie pachete cu rechizite școlare specifice fiecărei clase.

Componenţa pachetelor de rechizite şcolare care se acordă elevilor se stabilește în baza Metodologiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 126/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare.

Cererea de finanțare depusă de Ministerul Educației Naționale, la începutul lunii septembrie 2017, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020 a fost aprobată. Decizia permite, începând cu acest an școlar, achiziționarea de rechizite pentru preșcolari, respectiv suplimentarea cu ghiozdane a pachetelor de rechizite ce se acordă elevilor din ciclul primar și gimnazial.