Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativa a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.

Examenul se desfașoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină EN fără taxă.

Media obținută la EN VIII este un criteriu decisiv pentru admiterea în învățământul liceal.

Coordonarea la nivel național a proiectării, organizării și desfășurării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educației prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE).

Elaborarea procedurilor specifice evaluării se realizează de către CNEE, în urma consultării direcțiilor de specialitate din minister.

Coordonarea la nivel județean/al municipiului București a organizării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de către inspectoratul școlar.

​

Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale stabilite de Ministerul Educației Naționale în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.

În învățământul postliceal se pot înscrie absolvenții de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat, admiterea realizându-se în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educației Naționale.

Învățământul postliceal se realizează prin școala postliceală și școala de maiștri. Atât școala postliceală, cât și școala de maiștri reprezintă rute specializate de pregătire, cu o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării.

Absolvenții învățământului postliceal care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare de nivel 5 conform Cadrului naţional al calificărilor, corespunzător nivelului de referință 5 al Cadrului European al Calificărilor (tehnician specialist) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.

Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.

Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.

​

I. ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR:

Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar de stat din România pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă începând cu anul școlar 2017-2018

1. Formular inscriere inv preuniv 2018-2019​

2. Ofertă locuri învățământ preuniversitar 2018-2019

Atât formularul de înscriere, cât și oferta locurilor în învățământul preuniversitar vor fi publicate și pe site-ul Inspectoratului Școlar

II. ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR:​

1. În anul universitar 2018 - 2019 instituțiile de învățământ superior de stat din România organizează concursul de admitere a românilor de pretutindeni, inclusiv a cetățenilor Republicii Moldova, la studii universitare de licență/masterat/doctorat, în baza autonomiei universitare, similar anului anterior, conform prevederilor din metodologia de școlarizare în învățământul superior;

2. Candidații vor putea opta pentru orice domeniu de studiu și orice instituție de învățământ superior de stat din România sau, în cazul candidaților din Republica Moldova, în cadrul extensiunilor deschise de universitățile românești la Chișinău, Cahul și Bălți;

3. Pentru siguranța încadrării in termenul de depunere stabilit de instituțiile de învățământ superior, recomandam transmiterea in exclusivitate a dosarelor de candidatura la universități, pentru a nu genera întârzieri de preluare/prelucrare a acestora, în cazul în care vor fi transmise pe alte canale;

4. Înscrierea în învățământul superior de stat și particular acreditat din România, pe locuri cu taxă în lei, se face în baza prevederilor ordinului MEN nr. 4294/29.06.2017;

5. Informații suplimentare privind admiterea în universitățile din România pot fi obținute accesând link-urile fiecărei instituții de învățământ superior în documentul informativ atasat acestei proceduri.

Titluri didactice și de cercetare

Angajarea pe un post didactic sau de cercetare în cadrul instituțiilor de învățământ superior se face pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor. Vezi si HG_457_2011(anexa 8).

Pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din învăţământul superior pot candida numai persoane care îndeplinesc standardele minime şi obligatorii pentru înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare din învăţământul superior, aprobate prin Ordinul nr. 6560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările și completările ulterioare.(anexa 9)

În instituţiile de învăţământ superior se regăsesc următoarele funcții didactice și de cercetare sunt:

- funcţiile didactice:

a) asistent universitar;

b) lector universitar/şef de lucrări;

c) conferenţiar universitar;

d) profesor universitar.

- funcţiile de cercetare:

a) asistent cercetare;

b) cercetător ştiinţific;

c) cercetător ştiinţific gradul III;

d) cercetător ştiinţific gradul II;

e) cercetător ştiinţific gradul I.

Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:

a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;

b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;

c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;

d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.

Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior este aprobat prin Ordinul comun(MENCS/MMFPSPV) nr. 6419/2858/2011 (anexa 10).

Instituțiile de învățământ superior cu posturile disponibile se regăsesc aici: www.jobs.edu.ro

Stimulentele educaţionale se acordă copiilor din familii defavorizate în condiţiile în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele criterii:

a) copilul este înscris într-o unitate de învăţământ preşcolar, conform LEN nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) venitul lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate; HG Nr. 15/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 248/ 2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate şi a procedurii de acordare a tichetelor sociale pentru grădiniţă.

Bursa profesională“ este un program social național care se adresează tuturor elevilor care frecventează învăţământul profesional şi constă într-un sprijin financiar lunar.

De „Bursa profesională“ beneficiază şi copiii străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România sau ai străinilor, respectiv cetăţenilor Uniunii Europene/Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene cu drept de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, care frecventează învăţământul profesional.

Elevii din învăţământul profesional nu pot beneficia simultan de „Bursa profesională“ şi de sprijinul financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu“.

La nivelul Ministerului Educaţiei se constituie o comisie naţională de monitorizare a acordării „Bursei profesionale“.

Ministerul Educaţiei desfășoară de peste 12 ani Programul naţional de protecţie socială \"Bani de liceu\", prin care acordă un sprijin financiar pentru elevii din licee şi şcoli de artă şi meserii.

Pentru elevii care doresc să obţină acest sprijin financiar am lansat portalul Bani de liceu, care, împreună cu forumul de discuţii dedicat acestui program naţional reprezintă un mijloc de informare eficient.

Beneficiari sunt elevii care se află în întreținerea familiilor al căror venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele 3 luni anterioare depunerii dosarului, este de maximum 500 lei, precum și elevii care beneficiază de o măsură de protecție ori aflați sub tutelă sau curatelă în cazul respectării condiției de venit precizate mai sus.

Documentele se vor depune în copie, cu condiţia ca, la depunerea cererii, solicitantul să prezinte şi actele în original.

IMPORTANT!

Prin adoptarea Hotărârii de Guvern 712/2018 (disponibilă atașat), începând cu anul școlar 2018-2019, fiecare beneficiar va primi lunar, pe toata durata cursurilor, în situația respectării tuturor condițiilor legale prevăzute, suma de 250 lei/lunar.
Pe lângă indexarea aceste sume (de la 180 lei/lună), a fost majorată și valoarea plafonului maxim de acordare a bursei de la 150 lei la 500 lei/membru de familie, dată fiind necesitatea de a corela plafonul de acordare a sprijinului cu situația economică actuală.

Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ românesc și oferă tuturor copiilor/elevilor/tinerilor programe educaționale adaptate gradului de deficiență și nevoilor lor de dezvoltare.

Este organizat la toate nivelurile învățământului preuniversitar, în funcție de tipul și gradul dizabilității, astfel: mentală, de auz, de văz, locomotorie, asociată.

Educaţia incluzivă a fost adoptată în România, încă din anii '90 prin respectarea diversităţii, iniţierea şi realizarea practică a accesului şi participării la educaţie şi viaţă socială pentru toate categoriile de copii. Astăzi, aproximativ jumătate din elevii cu dizabilități sunt școlarizați în învățământul de masă.

Legislaţia din domeniul învăţământului special a fost astfel concepută încât să răspundă unui spectru larg şi foarte variat de situaţii speciale.Ținând cont de această realitate, învățământul special, special integrat şi cel incluziv a fost organizat la toate nivelurile învățământului preuniversitar, în funcție de tipul și gradul dizabilității.

Unităţile de învăţământ special pentru elevii cu deficienţe senzoriale aplică planul de învăţământ al şcolii de masă. Aceste unităţi îşi păstrează doar structura şi forma de organizare după sistemul învăţământului special, iar în conţinut, pregătire şcolară şi specializare sunt asemănătoare şcolii de masă. Liceele tehnologice speciale, clasele de liceu şi clasele postliceale speciale sunt organizate după modelul şcolii de masă (conţinut, profiluri, specializări, finalităţi,obiective şi/sau competenţe). Specific acestor unităţi rămân strategiile, modalităţile şi metodele de predare/învăţare.

La absolvire, elevii acestor unităţi de învăţământ special susţin examene naţionale (teste, bacalaureat sau examen de absolvire) la fel ca toţi absolvenţii din învăţământul de masă. Pentru ei sunt stipulate facilităţi şi adaptări în metodologiile de organizare şi desfăşurare a examenelor.

Pentru fiecare elev cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate se elaborează un plan de intervenţie personalizat cu obiective specifice nevoilor şi posibilităţilor de dezvoltare psihoindividuale.

Elevii cu cerințe educaționale speciale beneficiază de adaptări ale procedurilor de examinare și în cazul evaluărilor curente.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară potrivit cadrului normativ aprobat de Ministerul Educației.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012.

Probele de aptitudini organizate pentru admiterea în anul școlar 2018-2019 în liceele vocaționale se desfășoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în liceele vocaţionale, prevăzută în anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 4.432/2014, cu modificările ulterioare.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul profesional de stat pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul profesional de stat, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naționale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.068/2016.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul profesional dual pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară în conformitate cu metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul profesional dual pentru calificări profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naționale nr. 3.556/2017.

Candidaţii care promovează, pe parcursul învățământului gimnazial, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot solicita recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene cu proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulaţie internaţională.

Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi, care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea.

Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie ce desfăşoară activităţi de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii și corelării ofertei educaționale cu piața muncii.

Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate. O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare.Pentru mai multe informații puteți accesa și site-ul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - www.aracis.ro .

Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice. Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică.

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată prin lege. De asemenea si răspunderea publică este reglementată pentru orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară.

Printr-o hotărâre de guvern anuală, sunt validate:

• Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare per unie
• structura instituţiilor de învăţământ superior de stat si particular acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, cu:
  • domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu,
  • locaţiile geografice de desfăşurare,
  • numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare,
  • formă de învăţământ şi limbă de predare,
  • numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi

Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate atât prin formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic, cât și prin cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. Toate acestea sunt realizate cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul autonomiei universitare;

b) principiul libertăţii academice;

c) principiul răspunderii publice;

d) principiul asigurării calităţii;

e) principiul echităţii;

f) principiul eficienţei manageriale şi financiare;

g) principiul transparenţei;

h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;

i) principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;

j) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;

k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;

l) principiul centrării educaţiei pe student.

Structura anului universitar (conform Legii nr. 1/2011 – art. 136)

• Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor.
• Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene.
• Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar.
• În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.
• Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu.

În cazul completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii original sau în cazul prezentării actului de studii original deteriorat astfel încât nu mai poate produce efectele pentru care a fost emis, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului.

În cazul pierderii, distrugerii sau al furtului actului de studii original, cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu termen de păstrare de 100 ani la inspectoratul şcolar, iar copiile certificate \"conform cu originalul\" la unitatea de învăţământ:

a) declaraţia notarială/consulară, dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul original a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului de studii respectiv. Se va face în mod obligatoriu următoarea menţiune: \"actul de studii original nu a fost lăsat gaj/garanţie la o instituţie de stat sau particulară, din ţară sau din străinătate, şi nu a fost înstrăinat cu bunăştiinţă altei persoane fizice sau juridice\";

b) dovada publicării pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;

c) copie legalizată la notariat după certificatul de naştere/căsătorie;

d) două fotografii color, format 3 x 4 cm;

e) aprobarea scrisă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar pentru eliberarea duplicatului, în urma actelor depuse de către unitatea de învăţământ.

Pentru mai multe detalii va rugam consultati:

ORDIN Nr. 3844/2016 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar.

În vederea stimulării prezenței la școală, în anul 2002 a fost lansat Programul Rechizite şcolare care se adresează elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi. La începutul fiecărui an școlar se distribuie pachete cu rechizite școlare specifice fiecărei clase.

Componenţa pachetelor de rechizite şcolare care se acordă elevilor se stabilește în baza Metodologiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 126/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare.

Cererea de finanțare depusă de Ministerul Educației Naționale, la începutul lunii septembrie 2017, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020 a fost aprobată. Decizia permite, începând cu acest an școlar, achiziționarea de rechizite pentru preșcolari, respectiv suplimentarea cu ghiozdane a pachetelor de rechizite ce se acordă elevilor din ciclul primar și gimnazial.

Programul „Școala după școală” (ȘDȘ) este un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.

Programul SDS se poate desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu ( în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu), la școlii, în situația în care deține resursele materiale și umane necesare organizării acestui program.

În învăţământul primar, programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat (supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor, recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice, activităţi de încurajare a lecturii independente etc.), ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.

Fiecare şcoală, în funcţie de grupul ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate mai sus.

În învăţământul secundar, programul SDS cuprinde pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă (pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, participarea/ organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare, participarea la activităţi de cooperare europeană), pachetul de activităţi de sprijin (asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare, activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale, consiliere psihologică) și pachetul de pregătire pentru viaţă (organizarea de activităţi de dezvoltare personală, activităţi care vizează dezvoltarea atitudinii active şi implicarea elevului, stil de viaţă sănătos, educaţie pentru carieră etc.

Programul se poate organiza modular, pe unităţi de timp stabilite la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de grupul ţintă şi nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor transferabile.

Programul se derulează pe grupe de elevi (maximum 12 elevi), constituite după opţiunile şi nevoile identificate. Activităţile sunt proiectate, organizate şi susţinute de cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari, logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şi organizaţii partenere abilitate.

1. Înscrierea în învățământul preuniversitar

1.1. Condiții de admitere

1.1.1. Pot fi înscriși în învățământul preuniversitar din România elevii din state terțe UE dacă unul dintre părinți, tutori sau susținători legali se încadrează în una din următoarele situații:

este repatriat;
are, prin căsătorie, domiciliul în România;
este posesorul unui permis de ședere în România;
desfășoară, în conformitate cu prevederile legale, activități pe teritoriul României;
se află la studii în învățământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România.

1.2. Dosarul de candidatură

1.2.1. Dosarul elevului se transmite la MEN – Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene (DGRIAE), de către ISJ/ISMB pe raza căruia își desfășoară activitatea unitatea de învățământ pentru care se optează și conține următoarele documente:

Copii ale documentelor de identitate ale elevului și ale părinților/tutorelui/susținătorului legal (certificat de naștere elev, pașaport elev, pașaport părinți, permis de ședere elev, permis de ședere părinți, dacă posedă);
Copie și traducere legalizată a certificatului de naștere al elevului;
Copie a hotărârii judecătorești privind încredințarea copilului minor, după caz;
Copii și traduceri legalizate ale situațiilor școlare;
Cerere de înscriere la studii, avizată de conducerea unității de învățământ la care se va face înscrierea.

1.3. Înscrierea la studii

1.3.1. Înscrierea se realizează prin aprobarea emisă de către MEN – DGRIAE, în baza actelor de studii din dosarul personal, fără examene de diferență.

1.3.2. Înscrierea elevilor din state terțe UE, în baza perioadelor de studii efectuate în străinătate, dovedite prin situații școlare, se poate realiza și pe parcursul anului școlar, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5115/2014

1.3.3. La solicitarea părinților/tutorelui, înscrierea elevului se poate realiza și într-o clasă inferioară nivelului de studii rezultat din acte.

1.4. Taxe de școlarizare

1.4.1. În învățământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de școlarizare în aceleași condiții ca și cetățenii români.

1.4.2. În învățământul liceal secundar superior, elevii din state terțe UE plătesc taxe de școlarizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011.

1.4.3. În învățământul preuniversitar de toate gradele pot fi școlarizați cetățeni străini care au obținut o formă de protecție în România, în aceleași condiții ca și cetățenii români. Clasa în care pot fi înscriși elevii din această categorie, care nu au acte de studii, va fi stabilită în urma evaluării realizate de către unitatea școlară nominalizată de ISJ/ISMB.

2. Susținerea examenului de bacalaureat de către cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia

2.1. Cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susține, la cerere, examenul național de bacalaureat, în funcție de profilul studiilor preuniversitare absolvite, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat Județeană/ a Municipiului București.

2.2. Susținerea examenului național de bacalaureat de către cetățenii din state terțe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învățământ și nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia, este condiționată de achitarea taxei de școlarizare, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

Programul “A doua şansă” se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar și gimnazial. Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu fără a fi nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale în care sunt angrenate.

Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională.

Nu există limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în acest program. Condiţia este ca aceştia să fi depăşit cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care se află în următoarele situații:

Pentru programul A doua şansă – învăţământ primar:

• nu au participat deloc la educaţia formală – şcolară;
• au fost înscrişi, dar au abandonat învăţământul primar – indiferent de momentul şi motivele abandonului;
• nu au absolvit, până la vârsta de 14 ani, învăţământul primar.

Pentru programul A doua şansă – învăţământ secundar inferior:

• au absolvit învăţământul primar obligatoriu (inclusiv în sistemul A doua şansă) dar nu şi-au continuat educaţia mai departe

sau:

• au absolvit o parte din clasele corespunzătoare învăţământului gimnazial (V, VI sau VII), dar au abandonat şcoala pe parcursul acestui ciclu de învăţământ – indiferent de momentul şi motivele abandonului.

Programul A doua șansă este un program flexibil, astfel încât să motiveze cursanţii şi să-i determine să-l finalizeze, să ofere mai multă autonomie şcolilor în ceea ce priveşte implementarea lui, dar şi sprijinul necesar tuturor celor implicaţi, prin programe de formare a personalului didactic şi materiale educaţionale pentru cursanţi şi pentru cadrele didactice. Prin intermediul programului s-au introdus elemente inovatoare în procesul educaţional, cum ar fi: curriculumul modular şi sistemul de credite pentru educaţia de bază, evaluarea, certificarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior de către cursanţi, asigurarea unui program de pregătire individualizat.

Înscrierea în programul A doua şansă se poate realiza, în fiecare an, în două sesiuni: octombrie şi februarie.

Elevii înscrişi în program pot avea niveluri şi aşteptări foarte diferite. Noul program asigură o ofertă transparentă de module pe care elevii le pot urma pentru a-şi forma competenţe, ca urmare a participării la activităţi de învăţare prin cooperare, în contexte reale şi cu sarcini şi teme care răspund intereselor şi nevoilor acestora.

Învăţarea va avea loc în grupuri mici (8-15 elevi în fiecare clasă). Cursurile se pot desfăşura după mai multe variante de orar (în timpul săptămânii după-amiaza sau seara, sâmbăta sau în timpul vacanţelor şcolare etc.) în funcţie de posibilităţile cursanţilor şi ale cadrelor didactice. Sunt planificate ore pentru consultaţii individuale la dispoziţia elevilor.

Programul are o durată flexibilă. Durata medie de şcolarizare (de 2 ani pentru învățământul primar, respectiv de 4 ani pentru învățământul secundar inferior) se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în funcţie de competenţele dovedite, atât în domeniul educaţiei de bază, cât şi în domeniul pregătirii profesionale.

Absolvenţii au dreptul la continuarea studiilor, conform prevederilor legii, astfel:

Absolvenții Programului A doua șansă - învățământ primar pot urma studiile în învăţământul gimnazial;

Absolvenții Programului A doua șansă - învățământ secundar inferior pot urma studiile în învățământul secundar superior (ciclul superior al liceului) sau pot parcurge stagiile de pregătire practică, în urma cărora au posibilitatea de a obține și un Certificat de calificare profesională nivel 3.

Pentru tinerii din program certificatul de absolvire nu va reprezenta doar un succes personal, ci şansa unei alte zile de mâine.

Prezenta metodologie cuprinde norme de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenților învățământului liceal, filiera tehnologică, denumit în continuare, examen de certificare, pentru obţinerea certificatului de calificare, în conformitate cu art. 31 alin. (6) şi art. 77 alin. (6) și (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Absolvenții învățământului liceal, filiera tehnologică, care susțin și promovează examenul de certificare obţin certificatul de calificare nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului, în format Europass.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară potrivit cadrului normativ aprobat de Ministerul Educației.

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul şcolar 2018-2019 se desfășoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2011-2012.

Probele de aptitudini organizate pentru admiterea în anul școlar 2018-2019 în liceele vocaționale se desfășoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în liceele vocaţionale, prevăzută în anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 4.432/2014, cu modificările ulterioare.

Candidaţii care promovează, pe parcursul învățământului gimnazial, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot solicita recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene cu proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulaţie internaţională.

Prezenta procedură reglementează modalitatea de organizare și desfășurare a testului de competență lingvistică pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat sau particular din România, în baza prevederilor Art. 6 (2) și (3) din Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unitățile de învățământ preuniversitar, aprobat prin OMEN nr. 4797/31.08.2017.

Ministerul Educaţiei Naţionale informează că, în vederea cuprinderii în învăţământul preşcolar a copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani vor avea loc, succesiv, următoarele etape la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ:

• reînscrierea copiilor care frecventează grădinița în acest an şcolar şi doresc să o frecventeze şi în anul şcolar 2018-2019 - va începe în data de 7 mai;
• înscrierea copiilor nou-veniţi ­­­se va derula din 21 mai.

Orarul reînscrierilor şi înscrierilor va fi stabilit de conducerea unităţii de învăţământ şi va fi afişat, la loc vizibil, în fiecare grădiniţă, pentru informarea părinţilor şi a publicului interesat, inclusiv pe site-ul acesteia (dacă există), şi eventual pe site-urile inspectoratelor şcolare.

Ocuparea locurilor libere, după finalizarea procesului de reînscriere, se va face, de regulă, în ordinea descrescătoare a grupelor de vârstă, astfel: grupa mare (copii de 5 ani), grupa mijlocie (copii de 4 ani) şi grupa mică (copii de 3 ani). În baza HG nr. 1.252/2012 şi în limita locurilor disponibile, pot fi înscrişi în grupa mică şi copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani.

În situaţia în care, într-o unitate de învăţământ, numărul cererilor de înscriere este mai mare decât numărul locurilor libere, vor fi aplicate, succesiv, criterii de departajare generale și criterii de departajare specifice.

Criteriile generale de departajare sunt următoarele:

• existența unui document care dovedește că un copil este orfan de ambii părinți (situația copilului care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți);
• existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
• existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă;
• existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului.

Criteriile specifice de departajare (elaborate de fiecare unitate de învăţământ preşcolar, aprobate de Consiliul de administraţie al acesteia şi avizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti până la data de 18 mai) nu pot fi discriminatorii și nu pot include liste de preînscrieri. De asemenea, criteriile specifice de departajare vor fi aplicate doar după epuizarea criteriilor generale.

Pentru asigurarea transparenţei procesului de reînscriere/înscriere, conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar vor afişa, la vedere, pentru toţi cei interesaţi, următoarele informaţii:

• capacitatea instituţiei (numărul de copii pentru care a fost proiectată);
• numărul de locuri aprobat prin planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2018-2019 (pe grupe de vârstă: mică, mijlocie, mare);
• criteriile generale şi criteriile specifice pentru înscrierea copiilor;
• numărul de copii reînscrişi/înscrişi zilnic (în perioada stabilită) din totalul disponibil.

Menţionăm că unităţile particulare de învăţământ preșcolar au și obligaţia afişării la loc vizibil a informaţiilor privind statutul acestora, respectiv dacă sunt autorizate să funcţioneze provizoriu sau sunt acreditate de Agenția pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Examenul național de Bacalaureat 2018 se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat - 2011 (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare), şi cu prevederile ordinului de ministru atașat.

Portatul dedicat http://bacalaureat.edu.ro ofera informatii actualizate cu privire la metodologie, calendar si rezultatele examenului de bacalaureat.

Înscrierea în învățământul primar se face în baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației.

Astfel copiii, care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2018, inclusiv, trebuie să fie înscriși în clasa pregătitoare, în conformitate cu Legea Educației.

Părinții trebuie să meargă la inspectoratele școlare și unitățile de învățământ, acestea având obligația de a asigura informarea și consilierea în ceea ce privește înscrierea.

La sediile inspectoratelor și a unităților de învățământ trebuie afișate listele cu circumscripțiile școlare, iar părinții trebuie informați cu privire la conținutul activităților educaționale care se desfășoară la clasa pregătitoare, la abordarea didactică, la organizarea programului școlar, etc.

Copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2018, inclusiv, pot fi înscriși dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

Toate unitățile de învățământ au obligația de a oferi informații referitoare la procedura de înscriere a copiilor în învățământul primar indiferent dacă părinții fac parte sau nu din circumscripția respectivă.

23