Cetățenii statului UE, SEE sau Confederației Elvețiene care doresc să rămână mai mult de trei luni în România trebuie să își înregistreze rezidența la unitatea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care locuiesc.

Cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană și membrii familiei lor pot lucra ca angajați sau în mod independent pe teritoriul României în aceleași condiții ca și cetățenii români (pe baza unui contract de muncă, contract de cesiune, notificare etc.).

Pentru a obține un certificat de înregistrare/card de ședere trebuie să prezinte unităților teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiesc, o serie de documente, în funcție de scopul șederii în România.

Termenul relevant în care cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora sunt obligați să solicite înregistrarea șederii este de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României.

În vederea luării în evidenţă şi eliberării documentelor care atesta rezidenta, cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora, se vor prezenta la sediul formaţiunilor competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziția cetăţenilor Uniunii Europene precum și membrilor de familie ai acestora, o aplicație online prin care se pot transmite documentele necesare înregistrării șederii pe teritoriul României în vederea obținrii unei programări pentru prezentarea la sediul formaţiunii competente teritorial.

Aplicația poate fi accesată pe pagina Portal I.G.I.

Documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă rezidența în România sunt:

• Certificat de înregistrare (pentru cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană);
• Card de ședere (pentru membrii de familie ai cetățenilor UE/SEE/Confederației Elvețiene);
• Card de ședere permanentă (atât pentru cetățenii UE/SEE/Confederația Elvețiană, cât și pentru membrii familiei lor).

Dovada mijloacelor de întreținere se face prin prezentarea următoarelor documente:

• talon de pensie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data intrării pe teritoriul României;
• declaraţie privind impozitul pe venitul global pentru anul anterior intrării pe teritoriul României;
• extras de cont bancar ori alte documente echivalente care atestă obţinerea veniturilor necesare asigurării întreţinerii.

Relația de familie poate fi dovedită prin următoarele documente:

• documente doveditoare ale căsătoriei, respectiv ale legăturii de rudenie cu cetăţeanul Uniunii Europene, pentru membrii de familie;
• documente emise de autorităţile din statul membru de origine sau de provenienţă prin care se face dovada că persoana în cauză este membru de familie al cetăţeanului Uniunii Europene, se află în întreţinerea sau gospodăreşte împreună cu cetăţeanul Uniunii Europene sau se află în situaţia în care, din motive medicale grave, este necesară asistenţa personală a acestuia, pentru persoanele aflate în întreţinere;
• documentul prin care se atestă faptul că relaţia de parteneriat cu cetăţeanul Uniunii Europene a fost înregistrată în statul membru de origine sau de provenienţă, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relaţie de convieţuire de lungă durată cu cetăţeanul Uniunii Europene, în cazul parteneriatului neînregistrat;
• în cazul parteneriatului neînregistrat, cetăţeanul Uniunii Europene va da o declaraţie pe propria răspundere cu privire la existenţa parteneriatului la care va anexa documente sau alte dovezi care să ateste relaţia de convieţuire. În declaraţia pe propria răspundere vor fi făcute menţiuni cu privire la faptul că partenerii locuiesc împreună şi că niciunul dintre aceştia nu este căsătorit.

Nu sunt solicitate documente pentru a demonstra că un membru al familiei este dependent economic.

Valabilitatea certificatului de înregistrare este de 5 ani.

Neîndeplinirea oricăreia dintre obligaţiile de a solicita eliberarea cerificatului de înregistrare/cărții de rezidență în termen de 3 luni de la data intrării în România, în constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25 lei la 50 lei.

Legislatia in vigoare la acest moment nu prevede obligația expresă ca cetățenii UE și membrii familiei lor să poarte asupra lor, la momentul efectuarii unui control, cerificatul de înregistrare/cartea de rezidență.

Legislatia in vigoare la acest moment nu prevede sanctiuni pentru faptul ca cetățenii UE și membrii lor de familiei nu au asupra lor, la momentul efectuarii unui control, cerificatul de înregistrare/cartea de rezidență.

Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul ministrului Afacerilor Interne este instituția competentă în ceea ce privește reglementarea regimului juridic al șederii pe teritoriul României, pentru cetățenii UE și membrii lor de familie.

Cetățenii UE/SEE/sau membri ai familiei lor care au ședere continuă și legală în România pentru o perioadă de peste 5 ani, pot solicita rezidența permanentă.

În vederea acordării rezidenței permanente, cetăţenii Uniunii Europene precum și membrii de familie ai acestora, se vor prezenta la sediul formaţiunii competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Inspectoratul General pentru Imigrări pune la dispoziția cetăţenilor Uniunii Europene precum și membrilor de familie ai acestora, o aplicație online prin care se pot transmite documentele necesare acordării rezidenței permanente pe teritoriul României și se poate obține o programare pentru prezentarea la sediul formaţiunii competente teritorial.

Aplicația poate fi accesată pe pagina: Portal I.G.I..

Documente necesare cetățenilor UE/SEE/Confederația Elvețiană pentru a începe procedura:

• cerere tip;
• cartea de identitate sau pașaportul (valabile) în original și copie;
• certificatul deînregistrare în original și copie;
• acte și documente care să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la legalitatea și continuitatea rezidenței.

Documente necesare membrilor de familie (din state nonUE/SEE/Confederaţia Elveţiană):

• cerere tip;
• paşaportul (valabil) în original și copie;
• cartea de rezidență în original și copie;
• acte și documente care să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la legalitatea și continuitatea rezidenței.

Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României

Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora care nu îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de rezidenţă, Inspectoratul General pentru Imigrări poate emite o decizie de părăsire a teritoriului României. Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află structura emitentă. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestaţia suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

Autorităţile române competente pot restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene sau a membrilor de familie ai acestora numai din raţiuni de ordine publică, securitate naţională ori sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice. Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, care au drept de rezidenţă permanentă se pot dispune, în condiţiile legii, măsuri specifice de restrângere a dreptului la liberă circulaţie numai dacă reprezintă un pericol iminent pentru ordinea publică sau securitatea naţională. Dispunerea oricărei măsuri de restrângere a dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul României al cetăţenilor Uniunii Europene şi al membrilor familiilor lor trebuie luată numai cu respectarea principiului proporţionalităţii şi trebuie să aibă la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză. Acest comportament trebuie să reprezinte o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii. O astfel de măsură nu poate fi bazată exclusiv pe existenţa unei condamnări penale anterioare. Decizia de restrângere a dreptului la liberă circulaţie se comunică cetăţeanului Uniunii Europene sau membrului de familie al acestuia, în scris, de către autoritatea care a dispus o astfel de măsură, în condiţiile legii.

Persoanele indezirabile

Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetăţean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsura se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice că persoana în cauză a desfăşurat, desfăşoară ori despre care există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică.

Decizia de părăsire a teritoriului României

Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află structura emitentă. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestaţia suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României

Decizia de restrângere a dreptului la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României, trebuie să conţină prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acţiunii şi termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României. Instanţa care judecă acţiunea introdusă împotriva unei decizii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie analizează legalitatea deciziei, respectarea principiului proporţionalităţii măsurii dispuse, precum şi faptele şi circumstanţele care justifică măsura dispusă.

Hotărârea Curții de Apel Bucureşti pentru persoanele indezirabile poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

Pe durata şederii în România, cetăţenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligaţi să declare, la formaţiunea competentă teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, orice modificare intervenită cu privire la adresa de reședință.

Procedura de anunțare a schimbării reședinței, se face la sediul formaţiunii teritoriale competente teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Procedura de anunțare a schimbării reședinței se poate face și prin mijloace electronice.

Referințe legale:

Ordonanța de Urgență nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

Hotărârea Guvernului nr. 1864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor.